Gestionarea deșeurilor în ferma de bovine: cheia igienei și a sănătății

Managementul deșeurilor într-o fermă de bovine este o componentă esențială a unei ferme moderne, influențând direct igiena, sănătatea animalelor și impactul asupra mediului. O gestionare corectă și responsabilă a deșeurilor contribuie la prevenirea poluării, la menținerea bunăstării animalelor și chiar la obținerea unor resurse utile pentru fermă. În special în fermele cu bovine din rasa Aberdeen Angus, recunoscută pentru adaptabilitatea lor, un sistem eficient de management al deșeurilor devine o condiție obligatorie pentru performanță și durabilitate.

În acest articol, vom oferi un ghid complet pentru gestionarea eficientă a deșeurilor solide și lichide, punând accent pe valorificarea acestora și pe respectarea legislației în vigoare.

Tipuri de deșeuri generate într-o fermă de bovine

Într-o fermă de bovine, se generează mai multe tipuri de deșeuri, fiecare având caracteristici și riscuri specifice.

Dejecțiile solide, cunoscute sub denumirea de gunoi de grajd, sunt compuse dintr-un amestec de fecale, urină și materiale de așternut precum paie sau rumeguș. Deși reprezintă o sursă valoroasă de nutrienți pentru sol, dacă nu sunt gestionate corect, pot deveni surse de poluare a solului și apei.

Dejecțiile lichide provin din procese precum spălarea grajdurilor sau scurgerile naturale. Acestea includ ape uzate contaminate cu substanțe organice și potențial patogene. Dacă sunt lăsate să se infiltreze în sol sau să ajungă în apele de suprafață, pot produce poluare severă.

Pe lângă acestea, apar și alte tipuri de deșeuri, precum resturi furajere, ambalaje și deșeuri medicale. Acestea din urmă necesită un tratament special, conform normelor sanitar-veterinare, pentru a preveni riscurile de contaminare sau răspândire a bolilor.

Impactul deșeurilor asupra mediului și sănătății animalelor

Deșeurile provenite din fermele de bovine pot avea un impact semnificativ asupra mediului și sănătății animalelor, mai ales dacă nu sunt gestionate corect.

Poluarea apei apare atunci când nitrații și fosfații din dejecții se infiltrează în pânza freatică sau ajung în râuri și lacuri. Acești compuși pot duce la eutrofizarea apelor și la afectarea biodiversității acvatice.

Poluarea aerului este cauzată de emisiile de amoniac și metan din dejecții. Amoniacul contribuie la formarea particulelor fine din aer, iar metanul este un gaz cu efect de seră puternic, responsabil pentru accentuarea schimbărilor climatice.

Poluarea solului se manifestă prin acumularea excesivă de nutrienți și prezența substanțelor patogene, care pot afecta fertilitatea solului și pot contamina culturile agricole.

În plus, condițiile improprii de depozitare și gestionare a deșeurilor favorizează apariția și transmiterea bolilor, punând în pericol sănătatea animalelor și a personalului. De asemenea, stresul cauzat de mediile neîngrijite sau mirosurile puternice afectează bunăstarea animalelor, ceea ce poate influența negativ performanțele de producție.

Metode de colectare și stocare a dejecțiilor

Un sistem eficient de colectare și stocare a dejecțiilor este esențial pentru menținerea igienei și prevenirea poluării în fermele de bovine.

Cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea gunoiului de grajd se referă la: 

• Proiectarea spaţiilor de depozitare pentru dejecţiile de porcine cu o capacitate suficientă, până la procesarea ulterioară şi împrăştierea pe câmp. Capacitatea necesară depinde de climă şi de perioadele în care împrăştierea pe câmp nu este posibilă. 
• Construirea unei platforme betonate, cu un sistem de colectare şi rezervor pentru lichidul scurs, amplasată în incinta fermei. 
• Amplasarea oricărui depozit nou construit pentru depozitarea gunoiului de grajd într-un loc care nu deranjează vecinii, ţinând cont de distanţa faţă de vecinătate şi direcţia vântului predominant. 

Cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea dejecţiilor lichide într-un spaţiu realizat din beton sau oţel se referă la: 

• Un spaţiu de depozitare stabil rezistent la impact mecanic, termic şi chimic. 
• Fundaţia şi pereţii spaţiului de depozitare să fie impermeabili şi rezistenţi la coroziune. 
• Spaţiul de depozitare să fie golit cu regularitate pentru inspectare.
• Ventil dublu pentru orice conductă de evacuare a rezervorului. 

Cele mai bune tehnici disponibile pentru acoperirea rezervorului de dejecţii lichide: 

• Un planşeu rigid, acoperiş sau prelată. 
• Un strat plutitor precum paie tocate, crustă naturală, pânză groasă, folie, turbă, un agregat uşor de argilă expandată (Granulit) sau polistiren expandat. 

Frecvența colectării este un aspect esențial. Dejecțiile trebuie îndepărtate zilnic sau săptămânal, în funcție de capacitatea fermei, pentru a evita acumularea și mirosurile neplăcute.

Valorificarea dejecțiilor: de la deșeu la resursă

Dejecțiile din fermele de bovine nu trebuie privite doar ca o problemă, ci pot fi transformate în resurse valoroase.

Fertilizare organică prin compostare

Compostarea este procesul prin care gunoiul de grajd este transformat în îngrășământ natural. Prin amestecare, aerare și monitorizarea temperaturii, microorganismele descompun materialul organic, obținându-se un compost stabil și benefic pentru sol.

Beneficii:

• Reduce utilizarea îngrășămintelor chimice;
• Îmbunătățește structura solului;
• Crește capacitatea de retenție a apei și fertilitatea.
  

Producția de biogaz

Dejecțiile pot fi utilizate și în instalații de biogaz, unde sunt fermentate anaerob pentru a produce energie regenerabilă (biogaz).

Avantaje:

• O sursă sustenabilă de energie termică și electrică;
• Reducerea emisiilor de metan în atmosferă;
• Posibilitatea de valorificare a digestatului rezultat (îngrășământ lichid).
  

Așternuturi reciclate

Un alt mod inovator de valorificare a dejecțiilor este reutilizarea acestora ca așternut pentru animale. După uscare și tratare termică, materialul devine sigur și confortabil pentru bovine, reducând astfel costurile cu achiziția paielor.

Legislația din România privind gestionarea deșeurilor animale

În România, gestionarea deșeurilor animale este reglementată atât de legislația națională, cât și de directivele europene transpuse.

Fermierii au obligația de a:

• Deține un plan de gestionare a gunoiului de grajd;
• Înregistra și autoriza activitățile de colectare și stocare;
• Respecta condițiile de igienă, impermeabilizare și distanțare față de sursele de apă.

Nerespectarea acestor obligații poate duce la sancțiuni contravenționale sau penale, în funcție de gravitatea faptelor.

Managementul deșeurilor în ferme de Aberdeen Angus: particularități

Rasa Aberdeen Angus este crescută, în general, în sisteme extensive, în care animalele petrec mai mult timp în aer liber. Acest lucru reduce concentrația de dejecții într-un singur loc, dar impune monitorizarea atentă a zonelor de pășunat. Dejecțiile acestei rase sunt bogate în nutrienți, dar pot afecta solul și apele dacă nu sunt gestionate responsabil. Un management eficient ajută la menținerea sănătății animalelor și a calității superioare a cărnii, caracteristică acestei rase.

Sfaturi practice pentru fermieri

Pentru un management eficient al deșeurilor, fermierii pot aplica următoarele măsuri:

• Implementarea unui plan clar de gestionare a deșeurilor, adaptat specificului fermei;
• Instruirea personalului privind procedurile de colectare, stocare și valorificare;
• Monitorizarea periodică a calității apei și solului, pentru a preveni contaminările;
• Colaborarea cu specialiști: medici veterinari, ingineri de mediu sau consultanți în agricultură durabilă, pentru optimizarea proceselor.
  

Prin aceste practici, fermierii pot transforma o provocare într-o oportunitate de creștere durabilă și respect față de mediu. Acest lucru este cu atât mai important în cazul fermelor de Aberdeen Angus, unde sustenabilitatea și calitatea cărnii sunt direct influențate de modul în care este gestionat întregul ecosistem al fermei. Aplicarea unor soluții moderne și respectarea legislației protejează natura și animalele, și contribuie la succesul economic pe termen lung al fermei.