Encefalopatia Spongiformă Bovină

Encefalopatia Spongiformă Bovină (ESB): Cauze, Simptome și Prevenție

Encefalopatia Spongiformă Bovină (ESB), cunoscută și sub denumirea populară de „boala vacii nebune”, este una dintre cele mai grave afecțiuni care pot afecta bovinele, având impact atât asupra sănătății animalelor, ci și asupra siguranței alimentare și sănătății publice. 

Aceasta este o afecțiune neurodegenerativă care afectează creierul vacilor. Numele său provine din aspectul spongios pe care țesutul cerebral îl capătă la microscop, ca urmare a distrugerii masive a celulelor nervoase. Spre deosebire de alte boli cauzate de bacterii sau viruși, ESB este provocată de prioni, proteine patologice care atacă și modifică structura proteinelor sănătoase din creier.

Prionii reprezintă un tip unic de agent infecțios, format exclusiv din proteine. Spre deosebire de bacterii sau viruși, aceștia nu conțin material genetic precum ADN sau ARN, ceea ce îi face extrem de rezistenți la metodele convenționale de distrugere, precum încălzirea sau iradierea. Prionii determină proteinele normale să adopte o formă anormală, ducând la acumularea acestora și distrugerea progresivă a celulelor cerebrale.

În acest articol, vom analiza în detaliu cauzele bolii, mecanismul de transmitere, simptomele și măsurile de prevenție. 

Cum se transmite ESB?

Principalul mod de transmitere al ESB este prin consumul de furaje contaminate. În trecut, mineralele proteice de origine animală (făina de carne, oase, sânge, organe rezultate în urma prelucrării cadavrelor, produselor și subproduselor de bovine / ovine contaminate) au fost identificate drept cauză principală a răspândirii bolii. 

Astfel, transmiterea directă între animale este extrem de rară, dar contaminarea hranei sau a echipamentelor folosite în ferme poate contribui la răspândirea bolii. De asemenea, animalele sacrificate incorect sau resturile eliminate necorespunzător pot reprezenta surse de infecție.

Factori de risc:

  • Utilizarea făinurilor de origine animală în hrana pentru bovine;
  • Lipsa măsurilor stricte de igienă și trasabilitate în industria alimentară;
  • Insuficiența testelor regulate pentru identificarea bolii în faza incipientă;

Simptomele ESB la bovine

Simptomele Encefalopatiei Spongiforme Bovină variază în funcție de stadiul bolii, dar ele devin evidente în special în etapele avansate. Identificarea semnelor clinice este dificilă în stadiile incipiente, deoarece acestea pot fi confundate cu alte afecțiuni nervoase sau metabolice. În medie, perioada de incubație a bolii este de 2-8 ani, dar simptomele devin vizibile doar cu câteva luni înainte de moartea animalului.

Etape și simptome:

1. Simptome timpurii:

  • Schimbări de comportament: Animalele pot deveni mai nervoase, agitate sau, dimpotrivă, neobișnuit de docile;
  • Sensibilitate crescută: Reacții exagerate la sunete sau atingere.

2. Simptome intermediare:

  • Probleme locomotorii: Animalele încep să șchiopăteze, să aibă dificultăți de echilibru sau să manifeste mișcări necoordonate;
  • Tremurături și spasme: Se pot observa mișcări necontrolate ale mușchilor;
  • Scăderea performanței: Producția de lapte scade drastic, iar animalele devin mai puțin productive.

3. Simptome avansate:

  • Slăbire severă: Animalele pierd greutate rapid din cauza pierderii apetitului;
  • Paralizie parțială sau totală: Bovinele pot deveni incapabile să stea în picioare;
  • Deces: În final, moartea survine din cauza distrugerii severe a creierului.

Diferențierea ESB de alte boli:

Pentru a diferenția ESB de alte afecțiuni neurologice, cum ar fi listerioza sau rabia, este necesară o examinare amănunțită de către medicul veterinar, inclusiv teste post-mortem ale creierului.

Prevenirea și controlul ESB

Cum se poate preveni Encefalopatia Spongiformă Bovină

Având în vedere impactul major al ESB asupra sănătății publice și a economiei, măsurile de prevenire și control sunt esențiale. Autoritățile veterinare și guvernele au introdus reguli stricte pentru a reduce riscurile de apariție și răspândire a bolii.

Principalele măsuri de prevenție:

  • Interzicerea utilizării făinurilor de carne și oase: Această practică, considerată principala cauză a epidemiei de ESB din anii ’80-’90, a fost interzisă în multe țări. România a adoptat această măsură în conformitate cu reglementările Uniunii Europene;
  • Eliminarea țesuturilor cu risc: Organele cu concentrație ridicată de prioni, precum creierul și măduva spinării, sunt eliminate în timpul procesării cărnii;
  • Monitorizarea efectivelor: Testele obligatorii pentru bovinele sacrificate, în special cele de peste 30 de luni, sunt o practică standard în industria alimentară;
  • Trasabilitatea produselor alimentare: Fiecare animal trebuie să fie identificat și urmărit de la naștere până la sacrificare, pentru a asigura siguranța lanțului alimentar;
  • Educația fermierilor: Instruirea crescătorilor de animale în privința riscurilor ESB și a metodelor corecte de gestionare a hranei și a deșeurilor este vitală;
  • Cercetare și inovare: Continuarea cercetărilor pentru dezvoltarea unor metode eficiente de diagnosticare timpurie și tratament al bolii reprezintă un pas esențial.

Reglementări legale

La nivel global, prevenirea ESB este reglementată prin măsuri stricte, coordonate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE). În România, legislația se aliniază standardelor europene, având în vedere că ESB poate avea implicații directe asupra exporturilor de carne și produse de origine animală.

Măsuri legislative cheie în România:

  • Interdicții privind hrana animalelor:
    Este ilegală utilizarea făinurilor de carne și oase în hrana pentru bovine și alte rumegătoare, începând cu anul 2001.
  • Testarea obligatorie:
    Bovinele de peste 30 de luni sunt testate înainte de sacrificare pentru depistarea ESB, conform Directivei Europene 999/2001.
  • Eliminarea completă a riscurilor:
    Țesuturile identificate drept materiale specifice de risc (MSR) sunt incinerate pentru a preveni orice posibilitate de contaminare.
  • Rapoarte periodice:
    Fermierii și procesatorii sunt obligați să raporteze imediat orice caz suspect de ESB autorităților veterinare.

Se acordă despăgubiri pentru animalele suspecte sau confirmate cu ESB?

Conform legislației românești, fermierii au dreptul să primească despăgubiri pentru animalele suspecte sau confirmate cu ESB. Despăgubirile acoperă valoarea economică a animalului și sunt acordate de stat în urma unui raport oficial emis de medicii veterinari.

Concluzie

Astfel, Encefalopatia Spongiformă Bovină este o boală gravă cu implicații majore asupra sănătății publice și a industriei alimentare. Deși cazurile au devenit rare datorită măsurilor stricte de prevenire, vigilența este esențială pentru a menține siguranța lanțului alimentar.

Educația publicului, monitorizarea strictă a efectivelor de animale și respectarea legislației joacă un rol crucial în prevenirea ESB. Este important ca fermierii și consumatorii să fie bine informați și să colaboreze cu autoritățile pentru a limita riscurile asociate acestei boli.

Întrebări frecvente

Q: Ce înseamnă prion?

Prionii sunt agenți infecțioși anormali care constau exclusiv din proteine. Spre deosebire de virusuri, bacterii sau alte organisme infecțioase, prionii nu conțin material genetic (ADN sau ARN). Ei sunt formați dintr-o versiune anormală, pliată incorect, a unei proteine normale găsite în celulele organismului.

Q: Ce este ESB?

ESB, sau Encefalopatia Spongiformă Bovină, este o boală neurodegenerativă fatală care afectează bovinele, cauzată de acumularea de prioni în creier.